Aplicatii ale metodei proiectelor in invatamantul prescolar 

Aplicatii ale metodei proiectelor in invatamantul prescolar 

  Plecând de la premisa că lucrurile, fiinţele, fenomenele din jurul nostru nu pot exista în mod izolat şi că există o permanentă intercondiţionare între acestea, noul Curriculum pentru educaţie timpurie propune o abordare holistă a realităţii şi predarea în manieră integrată, în care graniţele dintre categoriile şi tipurile de activităţi dispar, se topesc într-un scenariu unitar în cadrul căreia o anumită temă se lasă investigată cu mijloacele diferitelor ştiinţe. Astfel, şi educarea limbajului copilului preşcolar se realizează nu doar strict în cadrul activităţilor specifice (de povestire, repovestire, lectură după imagini, convorbire, joc didactic), ci în cadrul fiecărei categorii de activitate, începând cu activităţile de dezvoltare personală şi continuând cu activităţile pe arii de stimulare şi activităţile pe domenii experienţiale. Pentru a răspunde nevoii de abordare holistă a realităţii, şi în ţara noastră s-a adoptat la nivel preşcolar metoda proiectelor. Această metodă – ca strategie de învăţare şi evaluare care se concentrează pe efortul deliberat de cercetare al copiilor, pe depistarea detaliilor şi înţelegerea subiectului în întreaga sa amploare – constituie garanţia calităţii activităţii de învăţare, deoarece permite folosirea unei multitudini de tehnici de structurare a predării şi poate fi utilizată la toate nivelurile de şcolarizare. Indiferent că este vorba de cunoaşterea mediului, educarea limbajului, activităţi matematice, de educaţie pentru societate, educaţie plastică şi practică – metoda proiectelor le oferă copiilor posibilitatea de a cunoaşte în profunzime domenii noi, de a acumula cunoştinţe în mod independent şi de a dezvolta competenţe precum creativitatea, spiritul de iniţiativă, capacitatea de a comunica şi de a lucra în echipă. În centrul metodei proiectelor se află o temă, în a cărei abordare şi soluţionare vor fi implicate mai multe discipline. Predarea prin proiecte contribuie la învăţarea unui mod de « gândire interdisciplinară » şi a unui mod de abordare unitar – modul integrat. Integrarea se va face prin alipirea într-un scenariu bine închegat a unor conţinuturi care aparţin unor domenii diferite. Evident, conţinuturile propuse au un subiect comun, care urmează a fi investigat şi elucidat în urma parcurgerii acestora şi a realizării obiectivelor propuse. Pentru a fi posibilă abordarea în manieră integrată, educatoarea trebuie să stabilească cu claritate obiectivele şi conţinuturile activităţilor zilnice, pentru ca, pe baza acestora, să gândească un scenariu al zilei. Întregul program al unei zile reprezintă un tot, un întreg cu o organizare şi o structurare a conţinuturilor menite să elimine departajarea diferitelor categorii de activitate. Abordarea integrată este, aşadar, o împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă, flexibilă, mobilizatoare, care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare, cercetare şi aplicare practică a celor învăţate. Fiind pus în situaţia de a descoperi lucruri, de a cerceta şi investiga o anumită temă, copilul adresează întrebări, formulează posibile răspunsuri, interacţionează cu ceilalţi copii şi cu adulţii, îmbogăţindu-şi în permanenţă limbajul, atât sub raport cantitativ, cât şi calitativ. Plecând de la aceste considerente, prezint în lucrarea de faţă importanţa studierii domeniului limbă şi comunicare la vârsta preşcolarităţii, prevederile noului curriculum pentru educaţie timpurie care constituie baze pentru aplicarea metodei proiectelor, specificul metodei proiectelor la vârstele timpurii şi modul în care aplicarea acestei metode poate duce la dezvoltarea limbajului copilului preşcolar. A doua parte a lucrării prezintă cercetarea pedagogică realizată care relevă eficienţa metodei proiectelor tematice în educaţia timpurie.

Spune-ti opinia